AnaVasilescu's Blog

Datoria e datorie si leapsa trebuie dusa mai departe. Ramona este cea care imi da leapsa dupa leapsa. Eu sunt un mic dragon. Nu stiam foarte multe despre caracteristicile Dragonului asa ca dupa un scurt Google am aflat ca pot sa fiu si Dragon si Berbec in acelasi timp. Mie imi place ca atunci cand vorbesc sa fiu ascultata si respectata si daca sa intampla sa gresesc nu recunosc. Ce sa fac..  asta sunt eu. Nimeni nu e perfect.

Se stie ca Berbecii sunt incapatanati si Dragonii sunt si ei la fel de incapatanati.. deci nici eu nu puteam sa fiu altfel. Un mare defect al meu e ca sunt irascibilila(uneori), deci e bine ca in acele momente sa fiu lasata in pace daca nu vrei sa te alegi cu vorbe grele de la mine. Dragonul este un Yang si reprezinta  simbolul masculinului pur. Sa fie de bine sau de rau? Ramane de aflat.

Sunt multe asemanari intre mine si aceasta zodie. Imi vine in minte o faza comica. In loc de un ingeras si de un dracusor pe umar, am acum un dragon si un berbec. Ciudatenia zodiei e ca eu nu ma inteleg cu cei care sunt in zodia Cainelui desi ii iubesc atat de mult, cainii. Daca tot e leapsa atunci trebuie sa mearga mai departe si am ales-o pe Flori.

Cristina Stamate. Femeia hopa-mitica. O carte care m-a bine dispus cateva zile la rand, ca apoi am terminat-o. Este aparuta la editura Meteor Press,  pretul 25 lei (22.5 lei la reducere), anul aparitiei 2009 si are 320 de pagini, pe care le parcurgi foarte foarte repede. Cand aceasta carte mi-a “picat” in mana, am zis: ce carte mai e si asta? Alta carte despre viata unei vedete. Imi veneau in minte niste carti pe care l-am citit eu cand eram mica. Una era despre formatia 3SudEst si una.. parca La Familia. Din plictiseala, din curiozitate am inceput sa citesc cate putin din ea. Daca pana acum o carte ma facea sa aflu cat mai repede sfastitul actiunii, aceasta carte ma facea curioasa sa aflu cat mai multe intamplari din viata Cristinei Stamate. Cum citeam eu asa in pat.. uneori ma bufnea rasul. Asta dupa ce faceam tot efortul sa nu rad. Lumea din aceasta carte este amestecata, de la oameni importanti la cersetori. Ironia si autoirinia nu putea sa lipseasca nici ea, doar limbajul e slobod.

La aceasta carte m-a uimit vocabularul. Este unul lejer, unul la care nu te astepti sa il auzi de la un actor, “slobod la gura” , exact cum este spus si in descrierea cartii pe site-ul editurii. Cartea este alcatuita din mici capitole, poti sa faci pauza oricand, fara teama ca o sa uiti ideea.

In aceasta carte nu ai cum sa nu te regasesti cel putin o data. Apropo, tu stii sa numeri corect? Te intreb pentru ca scriitoarea noastra “de la baietelul de 4 ani al unui prieten am invatat cum se numara corect pana la 10: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 .. valet, dama, popa, as! ” Pe mine mama ma putea sa faca anumite lucruri care nu imi plac. Se pare ca nu am fost un caz singular. “De la Ioana am invatat ce inseamna cumpatarea. La 4 anisori ai ei, cand se vedea alaturi de noi intr-un supermarket, voia sa indese in carucior toate rafturile cu dulciuri. Mama ei o pondera, alegand intre dulciuri si spunandu-i ca “avem acasa biscuiti, terminam biscuitii si cumparam napolitane!” Cand ai ei au dat-o sa studieze pianul, care nu-i placea prea mult, cea mica, jinduind la vioara, a intrebat:  “Mama, cand terminam pianul, cumparam vioara?”

In carte gasim o intamplare cu niste baieti care erau considerati golani si care intra cu adidasii lor de firma in noroi ca sa ii ajute pe locatarii de la parter care erau induntati. Mi-a placut sa aflu ca nu este o vedeta care arunca cu banii in toate partile. Atunci cand o vanzatoare ii spune ca un borcan de zacusca costa X lei.. se duce si isi cumpara cele necesare si dupa ce face vede ca ii cerea un pret de cel putin 3 ori mai mare. Am aflat si ce rosii prefera: inima de bou, care se gasesc foarte greu pentru ca trebuie transportate cu mare grija. Am aflat si parerea despre ei despre kiogramele in plus ale femeilor. Nu o sa va spun tot si va las sa descoperiti restul in carte.

Atentie, aceasta carte provoaca buna dispozitie si o sa vrei sa o dai mai departe cum o sa fac si eu.

Dupa ce am dat un ocol.. doua.. trei la oktal.ro, am zis: nu as cumpara nicidata Nokia 6303. Nu l-as cumpara pentru ca il am… dar mai are multe bile negre pe langa asta. Asa cum spuneam intr-un articol mai vechi, toata familia are Nokia si am zis sa merg in continuare tot pe Nokia si am luat acest telefon. Am avut probleme cu bateria, acum imi arata ca e incarcat (full), acum ca nu (la interval de o ora). Toata nebunia a tinut o saptamana pana s-a potolit.. fara sa ii fac nimic. Suspect.  In afara de baterie, mai are probleme si cu camera foto. La un aparat cu 3.2Mp, m-am asteptat sa faca niste poze super, bineinteles, nu ca un aparat profesionist. Eu mai am un telefon Nokia 3120, are camera de 2.0Mp si face niste poze de mii de ori mai reusite. Am umblat si la setari si tot degeaba.

Cand am luat 6303 eram incantata ca are carcasa din “fier”. Am zis ca in cazul in care o sa-mi cada din greseala o sa fie mai protejat. Toate bune si frumoase, dar imi aluneca telefonul din mana tocmai din cauza carcasei. Pretul lui, la cate defecte are, este foarte mare. Nu recomand la nimeni sa isi cumpere acest telefon.. sau poate nu am avut eu noroc cu el.

Nu am foarte multe gadget-uri care merita sa fie mentionate, dar dintre ele am ales incalzitorul – plina pentru ceai, cafea.. fiecare ce serveste. Cei care ma cunosc stiu ca imi plac lucrurile fierbinti.. calde. Ma refer ca ador vara in detrimentul iernii, ador laptele cald si nu cel rece, ador caldura si nu frigul, ceaiul cald si nu rece si lista poate continua. Cum sunt o impatimita a caldurii am pus acest gadget pe primul loc pentru ca ceaiul meu trebuie sa fie cald indiferent de orice. Consider ca aceasta plita poate sa fie un cadou destul de dragut pentru o persoana care sta foarte mult la calculator si pretul lui nu este decat unul mare, 20-30 lei.

Poza imi apartine si acest mini articol participa la concursul organizat pe acest site, unde premiul este o pereche de boxe Logitech Z320. Acum ca mi-am descoperit gadget-ul meu preferat .. doresc sa va spun ca daca laptopul este considerat un gadget, atunci un laptop imi doresc.

Pana sa am acest blog recunosc ca foarte rar intram pe bloguri, pur si simlu le ocoleam. De ce? Ocoleam formatorii de opinie. Dupa ce am activat blogul am zis sa vad ce scriu de obicei bloggerii si de atunci intru din site in site, ca o albinuta doar ca am inlocuit florile cu site-urile, si descopar lucruri frumoase. Asa am ajuns la Bucurel.ro . Mi-a placut blogul. Cateva articole mi-au placut mai mult, exemplu unde se mananca bine si unde nu.  Cei care administreaza acest blog sunt Sorin Chiriac si Alexandru Trinca.

Cei doi au si o emisiune la Radio3Net – Florian Pittis.  Prima data cand am auzit de acest radio a fost la cateva zile dupa ce a murit Florian Pitis. Ma bucur ca in memoria lui au redenumit radioul. Merita. Va spuneam de o emisiune, ea este duminica de la 12:00 la 14:00. Alex si Sorin vor realiza in timpul saptamanii materiale video in diferite locatii din Bucuresti si din tara (sper ca vor vizita si orasul meu) iar in timpul emisiunii vor relata impresiile despre serviciul si/sau produsul testat.

Proiectul celor doi este sustinut de codRosu.ro dar si de PCCAT.ro . Va doresc mult succes baieti si la cat mai multe emisiuni (si articole).

Cand aud cuvantul “bijuterie” ma gandesc la aur. Recunosc ca am o slabiciune pentru bijuteriile din aur (mai ales cele din aur alb).  O sa imi las pasiunea pentru aur la o parte si o sa va spun despre un set pe care il port cu mult drag. Pana acum cateva luni nu vroiam sa aud de bijuterii care nu erau din aur.  Acest set mi-a schimbat parerea, Domnisoara Lulu a facut minuni (“mesterul” i-a pus denumirea). Setul este un hand made (veritabil), pictat manual pe lemn. Cata indemanare…  Ce mi-a placut mie la Lulu ? Are parul aranjat la orice ora din zi si din noapte. Culoarea rujului atat de aprinsa. Este imposibil sa nu-l observi indiferent de cat de obosit/a ai fi. Palaria este atat de chic.. imi doresc una, dar momentan raman la sapca. Privirea .. ufff, cat mister ascunde in ea, o ador.  Ce mai, reprezinta tot ce nu am eu curajul sa fac. Cred ca in alta viata am fost domnisoara Lulu. Si totusi imi place si stilul meu.. asa ca Lulu ramane doar imaginea acestui set.

Indiferent de materialul din care este facut, fie ca e lemn, aur, etc, este foarte important ca respectiva bijuterie sa iti transmita o stare de bine. Fiecare bijuterie are o poveste si ascunde multa truda.

Leapsa vine si pleaca mai departe, ca doar de asta e leapsa, nu? Ramona a preluat leapsa si mi-a dat-o mie. Am vazut ceea ce inseamna pentru ea bogatia, dar pentru mine trebuie sa ma gandesc…

Este imposibil sa nu te gandesti in primul rand la bani.. daca i-ai avea ti-ai lua cutare lucru si cutare si cutare… Dar acele lucruri chiar te-ar face sa te simti bogata? Pe moment da, dar intr-un sfarsit nu! Ca sa fiu bogata trebuie sa am sanatate multa multa incat as da la toata lumea, cunoscuti sau nu. Lucand intr-un spital incepi sa apreciezi sanatatea mai mult ca orice alt bun. Am vazut oameni cu afaceri mari, cu bani multi dar fericire lipsa.  Daca asta e riscul ca sa fiu bogata, nu am nevoie.

Consider ca atunci cand esti copil esti cel mai bogat. Ai sufletul curat, ai bratele deschise la toti copiii care vin la tine, ai un zambet sincer, nu unul care ascunde o tradare. Ai toate bogatiile din lumea asta, toate astea datorita sufletului. Bogatia mea cea mai mare este familia. Este de nepretuit. Prefer ca mama sa fie sanatoasa decat un laptop pe care mi-l doresc demult… Un laptop, o masina , o casa m-ar face sa ma simt mai bine.. dar nu m-as face sa ma simt si mai bogata.

Ai o problema si in miez de noapte cand nu mai stii in ce parte sa o iei, pui mana pe un telefon si suni, suni cea mai buna prietena si iti raspunde, fara sa te intrebe ” ai vazut cat e ceasu? nu puteai astepta pana maine?” Se imbraca repede si vine la tine intr-un suflet, fara sa ii pasa ca si-a murdarit cizmele din piele intoarsa pe care le cumparase cu o si in urma. Asta este adevarata bogatie. Prietenia. Cu banii ce ai fi facut in aceasta situatie?  Nimic…

Anca, Flori hai la leapsa, cine scrie mai frumos este recompensat.

De cand eram mica mica mi-am dorit un animal de companie. De fapt nu orice animalut, mai exact un caine. Asa ca a trebuit sa vorbesc cu tata. Daca ma duceam la mama nu rezolvam nimic. Ultimul cuvant tot la tata e. Si am vorbit eu cu el.. si nu am rezolvat nimic. Ba imi spunea ca nu are bani sa imi cumpere unul, ba imi spunea ca nu are cine sa aiba grija de el, ba ca au microbi.. ehh motive ca sa nu imi ia mi-a spus tot timpul. Il mai lasam eu cateva luni si iar ma duceam la el si iar aceleasi motive mi le punea pe tava. Dupa 2-3 ani gasesc un catel pe strada si il iau acasa. Bucurie mare pe mine. Fuga cu el in baie, sa ii fac baie .. si seara am facut eu cum am facut sa nu il vada. Dimineata nu stiu ce a facut catelusul de l-a auzit tata si a venit in camera, mi l-a luat si l-a dus afara, eu inca dormeam la ora aia..  Dupa un timp iar ma duc la el si imi spune ca imi ia. Si vin eu acasa de la scoala si vad un catel… bibelou. Am crezut ca mor nu alta. Cu siguranta si acum il mai are. De atunci am zis gata. Nu am sorti de izbanda cu el… Nu am stiu cum sa  il conving sa imi ia un catel si m-am lasat pagubasa.

Dupa ce ai citit titlul te gandesti la emisiunea de pe Prima TV? Recunosc ca si eu ma mai uit din cand in cand la ea.. cand apuc. Ceea  ce o sa scriu este dintr-o carte. Nu voi scrie si ce carte e.. pana nu o voi termina de citit. Sper ca nu o sa copiezi textul si o sa cauti pe Google.

“De la baietelul de 4 ani al unui prieten am invatat cum se numara corect pana la 10: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 .. valet, dama, popa, as! ”

“De la Ioana am invatat ce inseamna cumpatarea. La 4 anisori ai ei, cand se vedea alaturi de noi intr-un supermarket, voia sa indese in carucior toate rafturile cu dulciuri. Mama ei o pondera, alegand intre dulciuri si spunandu-i ca “avem acasa biscuiti, terminam biscuitii si cumparam napolitane!” Cand ai ei au dat-o sa studieze pianul, care nu-i placea prea mult, cea mica, jinduind la vioara, a intrebat:  “Mama, cand terminam pianul, cumparam vioara?”

“Cel mai savant m-a ridiculizat fina Marina. Abia implinise 4 ani cand ne-am dus la o masa sarbatoreasca de Paste. Printre multe alte cadouri, nasul ei a adus un imens iepuras de ciocolata. A lasat copilul sa rontaie urechile… urechiatului si iepurasul a fost pus in frigider pentru mai tarziu. Noua ni s-a anuntat desertul, adica tort, inghetata, cozonac si atunci “a dat in fiert artista de revista din mine… spunand: “Nu cred ca mai apucam ceva din desert.. ca iepurasul e deja in frigider si a mancat tot!” Marina s-a uitat la mine cu mila si mi-a spus inteleapta:  “Nu poate!” Eu am pulsat, ca deh, eram om mare si stiam mai bine: “Habar n-ai, nu-l cunosti de ce e in stare! Eu am venit cu el (iepusarul de ciocolata, adica) in metrou.. nu mai apucam nimic… a mancat iepurasul tot!” Plina de intelegere pentru prostia de care dadeam dovada, Marina m-a luminat de la cei 4 ani ai ei: “Nu poate, pentru ca nu e FIINTA… E LUCRU!”

Sper ca v-a placut si voua la fel de mult pe cat mi-a placut si mie si .. poate o sa mai revin si cu alte citate.

Eu nu sunt deloc adepta a doua telefoane… dar am ajuns sa am.  Sincer.. m-am saturat sa caut in geanta si dau mereu de telefonul care nu suna.. si stai si cauta-l pe al doilea.. de cate ori nu am rasturnat geanta din cauza asta. E un facut. Atunci cauti ceva.. e ultimul obiect peste care dai. Uneori uit sa vad daca am ambele telefoane cu mine si cand imi aduc aminte, sunt plecata demult de acasa.

De cand am avut un Nokia 2630, au inceput sa im placa telefoanele subtiri. Din poza observ ca si acesta e subtire. Pentru mine le da o nota de feminitate. dandragomir.biz are un concurs unde  premiul este chiar acest telefon si ar fi interesant sa castige o fata (parerea mea). Acum am un Nokia 6303 si un Nokia 3120 Classic. Recunosc. Fan Nokia ma numesc. Si mama are Nokia si prietenul si mama lui…  lista continua. As fi in stare sa renunt la Nokia pentru un Glow.

Pe scurt avantaje ar fi ca nu as mai sta sa verific care telefon sa descarca.. sa am grija de amandoua sa aiba bateria incarcata, economie de energie (ecologista ), timp mai mult pt mine ca nu as mai rasturna geanta.. Stiu ca lumea mi-ar admira telefonul, as fi prima din grupul meu cu un astfel de telefon. De performantele lui nu o sa scriu nimic pentru ca vreau sa le testez eu ca sa revin sa va spun apoi.